vineri, 7 noiembrie 2008

Frunze moarte

Eu stiu un om care n-a avut
cuvinte
sa-mi mangaie sufletul.

Copacii isi ascundeau umbrele
in trunchiuri de sticla.
Si eu visam la o poveste de dragoste.

Am cunoscut o iubire
care a aruncat tot
din interiorul meu.
Mi-a rupt sufletul
ca pe un bilet de adio
Si razand
mi-a ucis prezentul
si tot ce mai era viu din mine.


Azi,un nor s-a impiedicat de pamant,
intunecat si plictisit cazand cerul peste mine.

I-am simtit mainile reci aruncate
peste frunze.

Azi
am vrut sa-l pun pe el,
strainul nebun
in groapa gandurilor moarte
dar n-am putut...
caci e singura parte vie
din tot ceea ce am fost eu.

Azi am cunoscut infernul...

2 comentarii:

Blogger Filonous a spus...

Niciun inculpat nu ar putea ţine privirea dreapă înaintea unui astfel de rechizitoriu. Diabolică e fiinţa care poate cu atâta obstinaţie să se opună iubirii!

9 noiembrie 2008 la 12:45  
Blogger S-he a spus...

Acest comentariu a fost eliminat de autor.

17 noiembrie 2008 la 06:54  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire